„Bârzava cea frumos curgătoare”

Barzava secata la trecerea prin Resita - Septembrie 2012

Din păcate titlul nu mai are nicio legătură cu realitatea. După cum puteţi vedea şi din primele două fotografii, Bârzava cea frumos curgătoare nu mai curge aproape deloc.

În vremurile de glorie ale industriei reşiţene, pe Barzava curgeau pete de ulei şi alte deşeuri provenite din scurgerile uzinale. După întâmplările din Decembrie 1989 industria a fost adusă la stadiul de „morman de fiare vechi” şi din aprox. 30.000 de salariaţi a ajuns la mai puţin de 5000. Singurul „beneficiu” a fost diminuarea poluării de pe Bârzava şi reapariţia peştilor în râu. Acum cred că vor dispărea din nou, pentru că nu mai e apă aproape deloc.

Bârzava a devenit un pârâu mititel iar toată albia, acum secată, e plină de mizerie, şobolani şi câini fără stăpân care vânează şobolanii. Pe margini şi chiar prin mijlocul albiei, au început să crească tufele de buruieni care încet, încet vor acoperii toată albia râului formând o „frumoasă” junglă urbană, care poate va acoperi mizeriile aruncate de cei lipsiţi de bun simţ şi de cei 7 ani de acasă.

Scăderea debitului râului are mai multe cauze. Una din ele este seceta din acest an dar la secetă se mai adaugă şi cauze care depind de bunul plac al celor care au cumpărat Hydroenergy Power SRL de la fostul Combinatul Siderurgic Reşiţa (actual TMK).

CEZ Romania SA, membra a CEZ Group a cumparat 100% actiunile companiei TMK Hydroenergy Power SRL. Noua companie cumparata de CEZ detine patru lacuri cu barajeTrei Ape, Gozna, Valiug, Secu si patru micro hidocentraleCrainicel I, Crainicel II, Grebla si Breazova.

Am spus că sînt cauze care depind de bunul plac al acestora nu că sînt vinovaţi pentru că nu mai curge apa pe Bârzava şi am să explic puţin … CEZ România a demarat ample lucrări de reparare/modernizare a hidrocentralelor din această zonă dar asta a însemnat şi micsorarea debitului canalului care aducea apa pentru grupurile hidro de la Grebla. Micul lac Grebla şi hidrocentrala aferentă se află în mijlocul unui cartier de la marginea oraşului iar dupa uzinare apa ajungea în Bârzava suplimentând astfel debitul.

Barzava secata - Resita, septembrie 2012

Tot prin acele canale se aducea si apă la vechea Uzină de apă, acum înlocuită de o Uzină de apă mult mai modernă, de capacitate mai mare, care poate asigura un debit de peste 35.000 de m3/zi dar care preia cea mai mare parte de apă, pentru a o face potabila, din lacul de acumulare Secu (aflat la 10km amonte de Reşiţa), o sursă de suprafaţă mult mai poluată decât cea care venea pe canale din munţii Semenic. Dar despre acele canale, viaducte şi tunele de aducţiune a apei, construite pe la începutul secolului trecut (1902-1904) poate o să scriu un alt articol dar asta doar dacă o să reuşesc să obţin permisiunea de a folosi fotografii de pe toată lungimea canalelor.

Dar până atunci puteţi vedea cum arată o bucată de amenajare hidro (canal de aducţiune şi bazin colector) construită între 1902 şi 1904 de către STEG (acronim pentru Staats Eisenbahn Gesellschaft sau în traducere „Societatea privilegiată cezaro-crăiască austriacă de căi ferate de stat”)

Amenajare hidro - Canalul Principal in zona Secu

Latest Comments

  1. Mortu 8 septembrie 2012
  2. Marius 8 septembrie 2012
  3. vienela 8 septembrie 2012
  4. Ruxu 8 septembrie 2012
  5. albinuta veninoasa 9 septembrie 2012
  6. Tudor 9 septembrie 2012
  7. Laurentiu 14 septembrie 2012

Lasă un răspuns la Marius Anulează răspunsul

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.