Destinatii de poveste – Baile Herculane

Un Guest Post scris de un cliet fidel pizza cluj

Baile Herculane

Destinatii de poveste – Baile HerculaneLa început m-au atras munţii, apoi apele termale, apoi legendele, pesterile, cheile, cascadele, crovurile, catunele din munti, abrupturile calcaroase si vestitul Pin Negru de Banat, canioanele cu paraie cu debit puternic fluctuant, varfurile calcaroase, padurile batrane si intinse de fag, goluri alpine cu jnepenis, prapastiile calcaroase, catunele izolate in munte, pajistile, pesterile termale unice in Romania, izvoare termominerale. După fiecare sejur imi doream sa revin, sa parcurg cu piciorul de la un cap la altul Parcul National Valea Cernei-Domogled, pentru ca  nu aveam cum sa le vad pe toate oricat de bine si des mergeam pe munte. Dar ma atragea faima aproape venetiana a statiunii Baile Herculane…Mit, legenda, adevar…

Statiunea se afla la 5 km distanta de D.N. 6 (E70) si calea ferata internationala Bucuresti – Timisoara- Moravita. Se poate ajunge la Baile Herculane si pe calea fluviala a Dunarii, fie dinspre est: Sulina-Galati- Drobeta Turnu Severin-Orsova, fie dinspre vest: Viena- Budapesta- Belgrad-Orsova. Sunt si doua aeroporturi in vecinatatea apropiata: la Caransebes si la Timisoara (aeroport international).

De cum ajungi cu trenul in statiunea Baile Herculane, te intrebi ce cauti acolo in acel loc binecuvantat de zei, dar, acum uitat de oameni. Praful e gros atat peste ruine, cat si peste amintirea secolelor de glorie ale celei mai vestite statiuni de pe Valea Cernei. Romani, turci, austrieci, maghiari si, in final, iar romani au contribuit cu ce au avut mai bun la crearea istoriei atat de senzationale a acestei statiuni. Altadata vibranta si stralucitoare, Herculane a fost o statiune despre care imparatul Franz Joseph si vestita sa sotie Sissi nu se temeau sa foloseasca superlative, numind-o „..den schonsten Kurort des Kontinents…” („cea mai frumoasa statiune de pe continent”). La 1 martie 1887, pe linia Timisoara-Caransebes-Baile Herculane a calatorit si imparateasa Austro-Ungariei Elisabeta (Sissi). Ea a locuit la vila Tatarczy din statiune, unde a fost vizitata de regele Carol I al Romaniei, dupa cum releva istoricii.

De altfel, punctul de maxima atractie il reprezinta Centrul istoric, cu imobilele sale de o valoare arhitecturala deosebita, acestea fiind pe lista monumentelor istorice. Hoteluri, precum Traian, Decebal, Pavilionul 5 si Vila Elisabeta au intrat intr-un amplu proces de reabilitare, astfel incat „amintirile” sa nu dispara. Tot in centrul istoric este amplasata si statuia semizeului Hercules, fiul lui Zeus si al unei muritoare, consemnat in mitologia romana ca patron al izvoarelor termale, simbol al puterii si echilibrului intre forta fizica si cea spirituala. La Therme Herculi (Ad Aquas Herculi Sacras) romanii au construit temple, bai, monumente, statui, toate inchinate lui Hercules, Aesculap si Hygieia. Statiunea a fos atestata documentar in 153 d.Hr, intr-o tabula votiva, fiind marturie a faptului ca aceasta statiune era loc de protipendada pentru aristocratia romana. Pe malul Cernei, pe stanga drumului se vad resturile unui apeduct roman, iar mai sus bazinele romane.

Urmele romane in  regiune au fost descoperite si in apropiere de localitatea Mehadia, in locul numit de localnici La Zidine. Acolo, s-a aflat un castru roman (Praetorium), o asezare militara, dar dotata si aceasta cu bai si care a fost confundata de multi cu statiunea balneara Baile Herculane, aflata la 13 km spre SE pe sosea si pe Valea Cernei. La aproximativ 100 metri de castru au fost identificate si putin cercetate baile castrului. Se apreciaza ca acest castru apara una dintre cele mai importante cai de comunicatie dintre Moesia si Dacia.

Calatoria in timp si istorie e placuta, cu amintiri frumoase, insa prezentul este momentul adevarului, pentru ca daca centru vechi mostenit de la Imperiul Austro-Ungar e in dezolanta paragina, cu mici incercari de reabilitare si restaurare ce vor dura mult in timp, in lunca largita a Cernei, la sud de Herculane „au rasarit” ca ciupercile o puzderie de pensiuni, fara nici o noima arhitecturala, „o tiganie kitschioasa” si suprapopulata asa ca in Satul de Vacanta din Mamaia. Singura portiune rural-naturala e intre Valea Cernei si „7 Izvoare”, cu mici vai laterale ce abunda in fenomene carstice si care duc spre catunele de pe platourile inalte de dupa primul rand de creste ce marginesc Cerna. Doar aici plimbarile in timp sunt placute si revigorante ca asflatul pe drumul judetean 66A si DJ 67D ce urmeaza Cerna care pare sa fie tot din vremea Imperiului Austro-Ungar.                                                                                                                                                                                                                                         sursa foto

 

Latest Comments

  1. maria 19 noiembrie 2013
  2. Bogatoiu Catalin 20 noiembrie 2013
  3. Mihai 20 noiembrie 2013
  4. Silviu 20 noiembrie 2013
  5. Marlen 20 noiembrie 2013
  6. turbo "Dorel" 22 noiembrie 2013
  7. Mihai Stefan "DOREL" 22 noiembrie 2013
  8. un alt "DOREL" 23 noiembrie 2013
  9. Razvan 25 noiembrie 2013
  10. Ana 27 noiembrie 2013
  11. "Dorel" 29 noiembrie 2013
  12. "Dorel" in serial 3 decembrie 2013
  13. Dartanian 4 decembrie 2013
  14. maria 4 decembrie 2013
  15. ionut 6 decembrie 2013
  16. Costinel 8 decembrie 2013
  17. Vio 8 decembrie 2013
  18. Matei 8 decembrie 2013
  19. Catalin 10 decembrie 2013
  20. teo 11 decembrie 2013
  21. ALS23 11 decembrie 2013
  22. Casian 13 decembrie 2013
  23. Bogdan 15 decembrie 2013
  24. codvali 19 decembrie 2013
  25. Pingback: Recomandari blogosferice | Nea Blogu' 29 decembrie 2013
  26. danut 7 ianuarie 2014
  27. Paul 17 ianuarie 2014
  28. newparts 28 ianuarie 2014
  29. Mihail 28 ianuarie 2014
  30. Dorelu' remorcat 29 ianuarie 2014
  31. Dorelu' online 4 februarie 2014
  32. wmelania 8 februarie 2014
  33. Geani 27 februarie 2014
  34. Yonutz0011 4 aprilie 2014
  35. alina 6 aprilie 2014
  36. Pingback: Gadget-uri în viaţa noastră - D - Petre 29 aprilie 2014
  37. Aurelia 9 mai 2014
  38. Laurentiu 9 mai 2014
  39. Gina 23 iunie 2014

Leave a Reply

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.