Zona de agrement Şura ortacilor

În apropiere de Reşiţa, la mai puţin de 15 km se află, din 1963, lacul de acumulare – Secu, unde înainte de 1989 era o frumoasă bază de agrement. Noi reşiţenii spunem întodeauna că mergem la Şură, nu la staţiunea sau lacul Secu.  Numele zonei vine de la un restaurant construit în stil rustic si numit Şura ortacilor, acum nefuncţional şi aproape o ruină, după cum se poate vedea şi din fotografia din galeria de imagini.

Când era întreţinută şi funcţiona, în cadrul acestei zone de agrement exista o mică scenă pentru spectacole, exista un teren de minifotbal îngrădit şi unul de volei, erau tobogane de apă şi alte amenajări pentru copii şi existau patru pontoane  amenajate pentru acces la apă. Acum mai exista doar locul aproape pustiu şi amintirile celor care au apucat acea perioadă … puteţi observa în fotografie cam cât au crescut copacii între toboganele de apă.

Tot o ruina este şi fostul hotel – restaurant Constructorul în dreptul căruia era amenajată o zona mai mică pentru plajă şi un ponton. Pontonul a dispărut demult iar padurea a luat locul tapşanului pe care se făcea plajă. Din cauza colmatării lacului, acum nici baie nu se mai poate face în acea zonă. O altă ruină este şi fostul restaurant-terasa numit Stâna oilor.

Cu destula mirare am constatat că iarba a fost cosită şi adunată dar cam asta e singura amenajare vizibilă. Vechea parcare este neîntreţinută şi neingrijită aşa că pe sute buuune de metrii sînt parcate maşini când pe o parte a şoselei, când pe alta, când pe amandouă parţile acolo unde spaţiul permite iar asta e o dovadă că reşiţenii sînt încă interesaţi de o ieşire la Şură.

După 1990 poate şi datorită statutului juridic al terenului, poate şi datorită neimplicării administraţiei locale reşiţene, poate şi datorită prostului management al firmei care deţinea hotelurile şi restaurantele de acolo, s-a cam ales praful de această frumoasă  zonă aflată în imediata apropiere a oraşului Reşiţa, municipiu reşedinţă de judeţ.

Înspre coada lacului, mai functionează un vechi hotel-restaurant -Turist – acum privatizat şi reamenajat. În imediata apropiere a vechii parcări a zonei principale de agrement, au mai fost construite 2-3 pensiuni dar potenţialul turistic al lacului de acumulare nu este exploatat în niciun fel. Nu poţi închiria o barcă, nu o hidrobicicletă, nu exista un ponton sau o altă amenajare pentru a facilita accesul la apă, cam lipsesc coşurile de gunoi iar toaletele ecologice le puteţi vedea în fotografie 🙂 .

Lacu a fost în patrimoniul Combinatului Siderurgic Reşiţa iar acum este în proprietatea firmei CEZ care a cumparat de la combinatul siderurgic (actual TMK) tot ce tine de hidro, adică barajul Gozna de la Valiug, barajul Trei Ape de la Gărâna-Brebu Nou, barajul Breazova tot de la Văliug,  barajul Secu de lângă Reşiţa  precum şi lacul Grebla din Reşiţa, împreună cu toate amenajările hidrotehnice pentru producerea curentului electric – Crăinicel I, Crăinicel II, Grebla şi Breazova.

În loc de încheiere şi concluzie  – Avem o ţară frumoasă … de care ne batem joc cu prea multa uşurinţă.

În afară de fotografii personale, în articol am mai folosit şi câteva fotografii din alte surse aşa că mulţumesc d-lui Vasile Neagu pentru că mi-a dat acceptul să-i preiau fotografiile, mulţumesc şi surselor de pe care am mai preluat câte o fotografie:

http://banatulmontan.wordpress.com/2012/04/08/lacul-secu/

http://calatorii.myfreeforum.ro/t628-secu-cs

http://www.flickr.com/photos/almainextenso/5194596325/

http://calatoriifestinalente.wordpress.com/2011/02/06/in-banatul-montan-via-turceni-hateg-petrosani/

[Arata ca slideshow]