Semenic 2012

Duminică am zis că e cazul să mai  las în urmă problemele zilnice şi să evadez puţin în natură, să mă îngrop în zăpada curată şi să uit de tot şi de toate, aşa că mi-am luat soţia şi căţelul şi am plecat la munte.

Zăpadă muuultă , peste un metru, vreme superbă cu temperaturi de – 8 grade dar cu soare.  Am avut parte de peisaje de poveste dar din păcate n-am făcut prea multe fotografii pentru că am fost ocupat să mă tăvălesc prin zăpadă cu căţelul.

Drumul a fost acoperit de zăpadă dar relativ curăţat şi practicabil. Cu toate că nu prea eram convins de utilitatea cauciucurilor de iarnă, Duminică şi-au dovedit utilitatea şi eficienţa, pentru că am putut urca fără probleme până pe platoul Semenic, nefiind nevoie de lanţuri.

Lume foarte multă, atât la pârtia de schii de la Văliug – Crivaia,   căt şi sus pe platoul Semenic. O veşnică problemă, atât la pârtia de la Văliug cât şi sus pe platou, este cu posibilităţile de parcare dar nu trebuie să lăsăm nişte amanunte să ne strice o zi reuşită în mijlocul naturii.

Legenda fotografiilor de sus în jos şi de la stânga la dreapta:

1 – Pădure de brazi înzăpeziţi,  fotografiaţi sus pe platoul Semenic.

2 – Rocco, un Jack Russell Terrier la joacă prin zăpadă.

3 – Porţiune de drum cu brazi îndoiţi de zăpadă, fotografie puţin neclară, făcuta prin parbrizul maşinii.

4 – Detaliu cu brad troienit.

5 – Sus pe platou bătea vântul cam tare şi nu mai era aşa multă zăpadă pe brazi … în colţul din dreapta sus se vede puţin vârful Semenic – altitudine 1445 m – şi urmele lăsate de cei care se dau cu snowmobilul.