Morile de apă de la Rudăria

Moara de apa cu roata orizontala

Morile de apă de la Rudăria sau despre cum NU se face turism în România.

Rudăria (fostul nume al localităţii Eftimie Murgu) – aflată in perimetrul Văii Almăjului, judeţul Caraş – Severin – este datată documentar din anul 1241. Toponimul rudăria derivă de la cuvintele slave rudă = minereu si reka = râu, rudăria, adică locul de unde se extrage minereul de fier.

Acolo se află o Rezervaţie Mulinologica care încă mai cuprinde 22 de mori de apă, în funcţiune de peste o sută de ani, amplasate pe ambele maluri ale pârâului Rudărica.  Morile  sînt cu ciutură şi folosesc o roată orizontală cu cupe, pusă în mişcare de curentul de apă, care, la rândul ei angrenează un ax vertical, ce transmite mişcarea pietrelor de moară şi sitelor pentru cernere. Iniţial toate componentele ansamblului erau din lemn dar în decursul timpului multe au fost „îmbunătăţite” cu componente metalice.Fiecare moară este proprietatea a până la 16-20 de familii care au contribuit la construirea ei şi fiecare familie are dreptul la un anumit timp de măcinat – acest „rând la moară” se poate vinde sau se poate moşteni . O zi pe lună este rezervată întreţinerii morii cu participarea unui membru din fiecare familie. Acum morile se folosesc prin rotaţie deoarece comunitatea locală nu mai are nevoie de întreaga capacitate de măcinare a celor 22 de mori.

Morile au fost recondiţionate şi restaurate  în perioada septembrie 2000 – februarie 2001 de către Complexul Muzeal Naţional ASTRA din Sibiu printr-un proiect finanţat de EUROART – Fondul Cultural European pentru România, cu bani de la Uniunea Europeană.  Morile sînt încă ale oamenilor, însă au fost introduse şi în patrimoniul naţional.

Până aici toate bune şi frumoase doar că morile din incinta comunei sînt foarte puţin vizibile, pentru că nimeni nu s-a gândit să amplaseze la intrarea în comună un panou cu harta compexului mulinologic şi căile de acces spre fiecare moară.  Dacă nu eşti atent să urmezi firul apei, mai faci şi manevre pe uliţele comunei ca să ajungi la cele mai spectaculoase mori, aflate în amonte de localitate.

Drumurile de acces spre comuna Eftimie Murgu (asa se numeste Rudăria din 1970) sînt bune dar dacă vrei să înoptezi nu prea ai unde … doar dacă apelezi la bunăvoinţa vreunui localnic. Despre promovarea zonei nici nu prea are rost să aduc aminte pentru că dacă nu ar mai scrie câte un pasionat de istorie sau drumetie  pe vreun blog sau site, dacă nu ar exista fotografiile unor pasionaţi, aproape că nu ar mai afla nimeni de existenţa acestor mici minunăţii ale tehnicii populare.

Pe Valea Rudăriei în anul 1772 erau consemnate 8 mori, iar în 1874 – 51 de mori … au mai rams 22 şi sper ca cei care  conduc turismul românesc, atât la nivel central dar şi local, inclusiv primăria din comuna Eftimie Murgu, să nu aştepte până va rămâne una singură, pentru a face ceva concret în vederea conservării şi promovării turistice a acestor mori.

Imaginile cu harta compexului mulinologic şi cu mecanismul morii cu ciutură au fost preluate de aici. Alte imagini cu morile de la Rudăria puteti vedea aici sau pe acest site.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Latest Comments

  1. vienela 4 iunie 2012
    • Laurentiu 26 iunie 2012
  2. Cornelia 4 iunie 2012
  3. Marius 4 iunie 2012
  4. D-Petre 5 iunie 2012
  5. Anca 5 iunie 2012
    • d-petre 5 iunie 2012
  6. Ana- 5 iunie 2012
  7. Gabriel Ursan 5 iunie 2012
  8. Manuel 5 iunie 2012
  9. Aniela Deby 6 iunie 2012
  10. Sorina 6 iunie 2012
  11. Ana-Maria 7 iunie 2012
  12. Sorina 12 iunie 2012
  13. Pingback: Auto-Promovare 12 « Nea Blogu' 18 iunie 2012
  14. Pingback: 1 Mai cenuşiu 1 mai 2014