E oare aceasta o evoluţie firească – de la un deţinător de blog, la blogger şi apoi freelancer ? sau se poate rămâne la o variantă de hobby blogging pur sau se adoptă o variantă de blog de tip struţo-cămilă reprezentată de blogurile aşa zis personale dar bine garnisite cu advertoriale ?
Cred că e în firea noastră, a oamenilor, să fim aproape întotdeauna mai încântaţi de ce are vecinul sau colegul, să ni se pară că mărul altuia e mai roşu şi mai mare, că serviciul vecinului e mai „mişto” că el câşiga mai bine cu efort – fizic sau intelectual – mai mic … şi poate că nici nu-i rău că sîntem aşa, pentru că de multe ori şi „invidia” constructivă poate fi un factor care să ne motiveze să ieşim din căldura zonei de confort personal. Poate vei câştiga mai mult, poate vei câştiga mai puţin spre deloc , poate vei avea mai mult timp pentru tine şi familie sau poate nu va fi chiar aşa …
Dacă ne uităm, aşa mai spre vârfurile blogosferei româneşti, putem analiza câteva exemple şi putem începe cu Cetin ARHI Ametcea – Pentru că are copil mic acasă a ales să închirieze un birou în oraş, unde merge ca să scrie pe blog – logic nu ? 🙂 E adevărat că merge când vrea şi la ce oră vrea dar dacă nu merge la birou ca să scrie câteva articole pe zi, există riscul să se închidă robinetul de la conducta pe care curg banii.
Un alt exemplu care poate fi studiat este Cristian China Birta – Chinezu, un alt blogger care îşi desfăşoară cam toate proiectele în online, proiecte de pe urma cărora trebuie să-şi asigure traiul zilnic. Pe blogul lui, în sidebar este pusă la vedere rubrica „Agenda mea” şi uite cam ce presupune agenda lui pentru primele zile din luna februarie 2013 :
1 februarie: Gura Humorului
2 februarie: Suceava Blog Meet
3 februarie: Focşani Blog Meet
5 februarie: Conferinţa Zilele Europene ale Siguranţei pe Internet
11 februarie: Lansare album Make – Bucucreşti
11 februarie: Festivitate de premiere Blogger European – Bucureşti
13 februarie: Ziua Bloggerilor, Teatrul Masca – Bucureşti
Are cineva chef să calculeze cât timp e alocat familie în aceste două săptămâni ? Cam de prea multe ori vedem doar partea plină a paharului, vedem doar beneficiile şi avantajele dar uităm să privim cu atenţie şi spre cantitatea de muncă necesară pentru a susţine acel mod de viaţă pentru că în aceste două săptămâni, Chinezu trebuie să mai şi scrie pe bloguri, să se gândească la subiecte viitoare, la dezvoltarea proiectelor, să scrie şi să răspundă la corespondenţă etc şi etc … şi dacă se poate, să mai petreacă şi ceva timp alături de familie.
Mulţi dintre noi citim despre cum au fost unii bloggeri la evenimente, despre cum au primit tot felul de gadgeturi în teste, despre cum au testat nu ştiu ce maşină sau despre ce cadouri au primit de la agenţii şi de multe ori îi invidiem fără „să stăm stramb şi să judecăm drept” la tot ce presupune job-ul de blogger full time.
Ideea şi impulsul de a scrie acest articol a venit după ce am citit fraza de mai jos, într-un articol de la Zoso:
Voi, cei care aveţi serviciu şi care îl urâţi din tot sufletul şi vă doriţi să fiţi liberi ca mine, să dormiţi cât vreţi şi când vreţi, să câştigaţi bani din blog şi bla bla bla, nici nu ştiţi ce nasol e să trebuiască să găseşti idei noi în fiecare zi, să n-ai venituri sigure…
Tot la acel articol este un comentariu scris de silicon_v, care la final are următoarea frază:
Am pornit greu şi cu frică. Dar acum îmi zic că şutul ăla în fund a fost un mare pas în faţă. Cel mai greu e să treci de frica aia paralizantă şi stupidă, cu “cine îmi spune de aici încolo ce să fac”.
Şi tot la acel articol este un comentariu lăsat de Alexandru Ionuţ (care apoi a scris chiar şi un articol dezvoltând acel comentariu) în care zice că ar da serviciul actual ca să facă blogging full time, mai ales pentru că actualul job nu are nicio legătură cu pregătirea pe care o are.
Când eşti dispus, sau nevoit, să ieşi din zona de confort personală , adică să renunţi la un venit sigur dintr-un job clasic, te poţi orienta, dacă ai cunoştinţele necesare, spre freelancing (indiferent că e vorba de blogging, webdesign, programare etc.) cu toate riscurile şi beneficiile aferente. Despre ce înseamnă asta a scris şi Ramona Iftode – Dojo câteva articole interesante grupate în categoria „FREELANCING„.
Mulţi dintre noi am început să scriem pe blog fără o idee clară despre ce înseamnă asta, apoi a început să ne placă să interacţionăm cu colegii din blogosferă iar apoi am văzut că pe lângă a scrie pe blog mai trebuie să învăţăm câte ceva şi despre wordpress, pluginuri, optimizare şi cam despre tot ce înseamnă administrarea blogului. Apoi am aflat că din blogging se pot câştiga şi bani … şi din păcate am văzut bloguri, destul de interesante la un moment dat, transformate rapid într-un loc de postat advertoriale şi doar advertoriale.
O altă categorii de bloggeri sînt cei care şi-au făcut blog doar pentru că au auzit ei că se câştigă bani frumosi destul de uşor. Aceştia, după două-trei articole scrise de ei sau copiate, se străduiesc să implementeze AdSense pe blog şi aşteaptă să le curgă banii în cont şi după o perioadă, dacă nu curg „meleoanele” din AdSense dau sfoară-n ţară că ei scriu articole, că sînt content-writeri cu experienţă 🙂 şi se apucă de scris articole de doi bani, pe doi bani.
Pot spune că sunt mulțumit, primesc 1 euro pe un articol de 300 de cuvinte. Deci, depinde de mine cât pot câștiga pe lună.
O altă situaţie e cea în care după o perioadă de început, plină de elan şi pasiune, începi să constaţi că aloci cam prea mult timp bloggingului. Timp alocat pentru a te informa şi documenta ca să poţi scrie articole cât mai bune, timp alocat ca să te documentezi despre optimizarea blogului, timp alocat ca să interacţionez cu colegii din blogosferă … şi atunci începi să te gândeşti serios la o schimbare. Despre o astfel de schimbare de mentalitate şi nu numai, scrie şi Şerban Stănescu în câteva articole.
Ca blogger amator, deja aloc exagerat de mult timp bloggingului. Am încercat să abandonez (oarecum) ocupaţia asta, tocmai în ideea că îmi mănâncă mult timp. M-am izbit însă de rezistenţa dinăuntru! Am descoperit că bloggingul, din “toană”, “moftul meu de duminică” a ajuns să fie jobul meu preferat!
Sunt conştient că demersul pe care îl fac acum şi publicarea acestui proces decizional, poate ajuta pe mulţi bloggeri să îşi revadă priorităţile şi atitudinea faţă de ei înşişi ca blogger, faţă de timpul lor şi faţă de implicaţiile felului în care îl folosesc …
Până la urmă e decizia fiecăruia cum îşi foloseşte timpul pe care îl alocă unei pasiuni … sau e decizia fiecăruia de a se desprinde din zona de confort personal şi de a lua taurul de coarne pentru a transforma un hobby în job full time . Nici măcar nu ştiu dacă asta e bine sau rău dar indiferent ce cale va alege cineva, trebuie să ia decizia după o chibzuinţă temeinică, să cântărească şi cele bune şi cele rele cu toate că uneori dacă stai să analizezi prea mult şi să verifici toate opţiunile, toate avantajele şi dezavantajele cam trece şansa pe lângă tine.
Oare cum e mai bine ? – „hobby blog” sau orientarea spre profesionalizare – Blog, blogger, freelancer … ?
Nu eşti pe un teren sigur în blogosferă, ştii foarte bine. Drumul parcurs pentru a ajunge, din blogger, freelancer
e lung, anevoios şi riscant. Şi aici nu mă leg de cazurile Arhi şi Chinezu, care deja sunt foarte sus faţă de noi, ceilalţi.
Să fii freelancer pare tare frumos: program foarte flexibil, fără şefi etc. Dar la sfârşitul lunii ai facturi plătit. Şi dacă n-ai
muncit conştiincios… Din afară pare parfum, dar sunt sigur că e numai o aparenţă.
Interesant articol Petre. Sunt multe de discutat, insa ai explicat tu foarte bine cum se face. Iti faci blog, incepe sa-ti placa, inveti multe chestii noi si observi ca mai poti castiga si bani sau prestigiu, etc.
Si ca sa nu ma lungesc, trebuie sa spun ca nu se poate raspunde la intrebarea ta. Cum e mai bine? Habar n-am. Cum e mai bine ar trebui sa stie fiecare dintre noi. Sa stie si sa simta.
Nu stiu daca exista domeniul unde poti considera veniturile ca fiind sigure, insa depinde de fiecare in parte de modul cum percepe realitatea!
Cum e mai bine, habar n-am. Mai bine pentru mine e sa se reduca la hobby, sau mai bine spus activitate suplimentara. Daca as avea cunostintele (tehnice) ale lui Manuel Cheta, talentul la scris al Vienelei, fluenta si corectitudinea in folosirea limbii romane ale lui Alexandru Busuioc, puterea de munca, vechimea si inteligenta pe care le au Zoso, Arhi sau Chinezu si ideile lui Sebastian Bargau, as renunta maine la locul de munca. Dar nu le am.
Da, corect … sunt cam multe variabile.
Cum este mai bine? Eu sunt sigură că blogul este doar un hobby pentru mine. Cu toate că îmi place nu aș renunța la serviciu pentru blog…
Există şi alternative, numai că nu prea sunt la îndemâna oricui. Blogul poate fi folosit doar ca mijloc de a-ţi arăta priceperea la ceva foarte specializat. Aici nu merg generalităţile sau campaniile, iar audienţa este foarte clar definită, nefiind aproape deloc influenţată de social media.
Cred că fiecare care cât de cât gândește î-și dă singur seama dacă are cei trebuiește pentru a rămâne sau a avansa la una din situații hobby sau frelancer .
Fiecare începe să scrie pe blog din anumite motive personale , dar nu toți au elevația sau natura de a avansa .
Lucrurile sunt destul de simple. Dacă vrei să fii amator atunci rămâi la stadiul de posesor de blog, iar daca vrei să treci la categoria profesionistă trebuie să faci lucrurile profesionist adică blogger sau freelancer. Am spus ” sau” pentru că nu este obligatoriu să fii și una și alta.
Am început să scriu pentru că-mi plăcea să scriu. A trebuit să învăţ câte ceva din spatele bloggului pentru că m-am lovit de ele, lucru care mi-a mâncat timp, nervi şi a trebuit să-mi dau câte un şut avans ca să îmi aduc aminte că de fapt mie îmi place să scriu.
Apoi am realizat că scriu şi … atât. M-am înscris în concursuri în speranţa că pot atenua cumva starea irascibilă în care intram de posesor de blog fără recunoaştere sau venituri.
În acest moment sper din suflet că n-o să am nicio tangenţă cu freelancer-eala ! 🙂
in viitorul departat … cine stie cand .. vreau sa devin freelancer …
Hmmm.. De la blogger la freelancer e drum lung 🙂 adica un freelancer de succes e acela care stie programare (nu sa schimbe un link intr-o tema de wordpress sau intr-un plugin), cunoaste photoshop-ul si il foloseste aproape zilnic pentru design-uri web.. stie ce inseamna SEO si stie cum sa aplice acest termen si etc.. Deci in concluzie, cand o sa ai un blog programat de tine (php,mysql,html,ajax) atunci poti sa treci si la categoria freelancing 😉 si cel mai recomandat site pentru asta e elance.com 🙂
Cam amestecat, nu ştiu ce să spun. Faci mişto? Ai pus nişte link-uri, la unul, la altul. Dai un citat de la cineva care scrie 300 de cuvinte pentru un Euro, dar nu-i pui link-ul. Eram mai curios să ştiu de ăsta în loc de arhi sau zoso, de care-i plină „blogosfera”… cu postări de cinci cuvinte sau clipuleţe „comice”…
Si e greu tare sa iei citatul respectiv, sa-i pui ghilimele si sa-l cauti pe google ???
Nu fac misto.
E OK. Nu faci mişto. Nu trebuia să mă amestec. Chiar îmi pare rău.
In profesia mea folosesc putin computerul. Ca sa fii freelancer, cred ca trebuie sa mananci programarea, web-designul etc. pe paine. Am primit cateva propuneri de colaborare chiar la cateva luni dupa ce am inceput bloggingul, dar le-am refuzat elegant, sumele erau prea mici. Cred ca va ramane doar un hobby in continuare pentru mine.
Nu stiu daca exista domeniul unde poti considera veniturile ca fiind sigure, insa depinde de fiecare in parte de modul cum percepe realitatea!
exact asta am comentat si eu pe ici pe colo, daca esti freelancer trebuie sa alergi singur dupa bani, pe cand daca esti angajat alearga altcineva pentru salariul tau. tu prestezi o munca si cam atat, la sfarsitul lunii esti platit fie ca firma n-a prea facut profit sau a avut castig 100%.
Totul tine de om si de ceea ce alege sa faca. Eu am ales part-time, nu-mi aduce cine stie ce venituri blogul, dar…se aduna.
Chestia e ca toti stiu sa zica „A, esti blogger/programator? Te trezesti la ce ora vrei si castigi mai multi bani decat poti cheltuii! Ce viata pe tine…”, dar habar nu au cata munca este depusa pentru a scrie un articol pe blog (sau pentru a scrie un program php/mysql). Eu am in permanenta o agenda in care scriu toate ideile de articole si site-urile pe care gasesc documentatia necesara, citesc tot ce trebuie, aplic unele chestii si abia apoi scriu un articol, in asa fel incat sunt sigur ca nu transmit informatii eronate celorlalti.